ANALIZĂ

Privind modul în care a fost administrată Asociația Obștea Vicovu de Jos în perioada 2004 – 2016

Această analiză nu reprezintă un document oficial!

Poate o echipă de profesioniști, specializată în realizarea unui audit financiar-contabil, dar care să fie și o bună cunoscătoare în treburile silvice, ar fi scos la lumină lucruri mai relevante. Totuși, cei care vor citi acest material își vor putea face o idee asupra modului în care au fost administrate resursele, care aparțin membrilor Obștii Vicovu de Jos, în ultimii 20 de ani (2004 – 2016).

MOTIVARE

În măsura în care, de la bun început, mi-am asumat sarcina de a descoperi și a aduce la lumină toate informațiile care au legătură cu activitățile de exploatare și valorificare ale lemnului desfășurate în cadrul Obștii de la înființare și până în momentul în care am preluat mandatul, în 2016, și a „lipi” acele informații de cele pe care le voi fi centralizat, începând cu anul 2017, încerc, prin această analiză să mă achit de această sarcină, oarecum auto-impusă.

Înțeleg că rolul meu în Asociația Obștea Vicovu de Jos (dar și rațiunea pentru care a fost înființat, prin statut, în anul 2016, postul de secretar) a fost acela de a fi la dispoziția membrilor și a ajuta la a face cât mai transparentă activitatea desfășurată de membrii Conducerii în cadrul Obștii, prin urmare, consider că acest material informativ prezentat la finalul activității mele, se impune în mod firesc.

CAP. 1

CARE ESTE OBIECTIVUL URMĂRIT PRIN ACEASTĂ ANALIZĂ

Obiectivul urmărit este acela de a scoată la lumină activitatea desfășurată în cadrul Obștii în intervalul 2004 – 2016 și de a o pune în balanță cu o altă variantă (care ar fi putut să fie posibilă), în condițiile în care la conducerea Obștii ar fi fost alte echipe (sau chiar și cu aceleași echipe, dar care ar fi avut în vedere un alt mod de a aloca resursele membrilor Obștii decât cel care a fost folosit de-a lungul anilor), pentru  a vedea dacă, prin modul în care s-a lucrat până acum, s-a urmărit obținerea de beneficii maxime pentru membrii Obștii.

Așadar, după ce vor fi prezentate resursele de material lemnos avute la dispoziție în această perioadă și va fi descris modul în care au fost ele administrate, va fi prezentată o analiză, valabilă într-o situație ipotetică (vezi capitolul 3).

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Cu toate că Asociația Obștea Vicovu de Jos a fost reînființată în anul 2000, cu scopul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră a foștilor membri, în vederea administrării acestor terenuri, pentru a obține beneficii pentru membrii săi, primele cantități de lemn au fost exploatate de-abia în anul 2004, iar de atunci, activitatea de valorificare a lemnului exploatat a fost gestionată într-un mod ce a fost impus de cei care au condus Obștea. De aceea, tot acest interval de timp l-am împărțit în două perioade, fiecare dintre acestea fiind caracterizată de o Conducere care a amprentat-o într-un mod diferit.

Pentru că toate veniturile pe care Asociaţia Obștea Vicovu de Jos le realizează provin din comercializarea materialului lemnos ce aparține fondului forestier aflat în proprietatea membrilor săi, vom determina volumul total de lemn care a fost marcat și exploatat în fiecare perioadă, din cele trei menționate mai sus, și vom analiza modul în care a fost valorificată această masă lemnoasă, în fiecare perioadă, în parte.

CAP. 2

RESURSELE DE MATERIAL LEMNOS EXISTENTE ÎN PERIOADA  2004 – 2016

2.1 PERIOADA 2004 – 2010

Analiza acestei perioade este mai degrabă o poveste, ce se bazează pe singurul document real ce poate fi invocat: un document ce apare în amenajamentul silvic pentru anii 2015 – 2024, și care prezintă situația privind volumul de lemn autorizat pentru exploatare în anii 2004 – 2010.

Documente oficiale privind modul în care a fost distribuit lemnul (cine și cât lemn a primit, cine și cât lemn a cumpărat, și care a fost prețul de vânzare) nu există, din păcate.

Așadar, în această perioadă, a fost autorizat spre exploatare un volum de 4.302 mc (conform informațiilor din amenajamentul silvic, ediția 2004 și ediția 2016, pagina 32, tabel 3.2.1).

Deși se putea exploata o cantitate de aproximativ 1.500 – 1.600 mc masă lemnoasă în fiecare an (conform prevederilor amenajamentului silvic), după cum putem constata din informațiile prezentate în tabelul 1, în perioada 2004 – 2010 s-a exploatat, în medie, aproximativ 615 mc/an, ceea ce înseamnă un procent cuprins între 38% – 41% din volumul total de lemn ce putea fi marcat și exploatat. Aceasta explică și volumul foarte mare de lemn care a putut fi exploatat în perioadele de timp următoare, începând cu anul 2011 (vezi tabelele 2 și 6).

Trebuie spus că în primii ani, exploatarea lemnului se făcea de persoane fizice. După ce primea înștiințarea de la Președinte (vezi imaginea de mai jos, care prezintă un model de înștiințare, valabil în acea perioadă), orice membru al Obștii care ar fi dorit, putea merge în pădure și își lua lemnul cuvenit, după ce, în prealabil, lua legătura cu președintele Obștii și era trecut într-un tabel.

Model de înștiințare din 2004

Exploatarea lemnului, până în anul 2008, s-a putut face, atât de persoane fizice, cât și de firme autorizate. Totuși, vocea unor membri ai Obștii, cu oarecare influență, care se călăuzeau după principiul: „Noi nu ne vindem țara!”, s-a impus, și, prin hotărâre a Adunării Generale, s-a interzis ca persoane străine de Obște să intre pe terenurile forestiere ale membrilor și să exploateze lemn. Astfel, tot lemnul se putea exploata doar pentru a fi livrat membrilor, și nu pentru a fi vândut, dar, în acest fel, s-a creat o oarecare problemă: cheltuielile de administrare ale Obștii trebuiau să fie susținute prin cotizații de la membri. Prin urmare, cei care își achitau cotizația anuală își primeau dreptul de lemne, iar ceilalți . . .

Membrii Obștii care nu aveau mijloacele necesare pentru a merge în pădure să-și exploateze dreptul de lemne, dar doreau totuși să intre în posesia lemnului care li se cuvenea, aveau să constate, nu după mult timp, că prețul lemnului care li se livra acasă, și calitatea lui, nu le oferea un avantaj substanțial față de ceea ce puteau obține, cu aceiași bani, de pe piața liberă. Prin urmare, tot mai mulți s-au convins că a fi membru al Obștii, în aceste condiții, nu reprezintă cine știe ce câștig.

După anul 2008, odată cu adoptarea Codului Silvic, exploatarea lemnului s-a făcut exclusiv de firme autorizate. Nu oricine putea intra în pădure să exploateze lemn, iar din acel moment, lucrurile s-au schimbat radical.

Ca o concluzie, putem reține că pentru activitatea desfășurată în această perioadă, în condițiile în care nu există aproape deloc informații oficiale scrise, putem presupune că masa lemnoasă exploatată a fost valorificată bine, în sensul în care ceea ce s-a exploatat a fost pentru a fi atribuit membrilor. Faptul că s-a limitat exploatarea anuală a lemnului la volume atât de mici, deși s-ar fi putut exploata cantități mult mai mari de lemn, ne arată că membrii Consiliului de administrație de atunci, au acționat responsabil.

2.2 PERIOADA 2011 – 2016

În a doua perioadă, lucrările de exploatare și valorificare a lemnului au început pe 20.10.2011, data la care a fost emis primul aviz de însoțire a lemnului, și s-a încheiat pe 26.05.2016, data la care a fost emis ultimul aviz de însoțire a lemnului, s-a marcat un volum de 15.987 mc, dar s-a exploatat un volum de 15.697 mc (290 mc s-au exploatat în anul 2017).

2.2.1 Partizile cu lemn marcat în perioada 2011 – 2016 (48 de partizi) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2 – lista partizi 2011 – 2016

Observație!
Ultimele trei partizi au fost exploatate în anul 2017, prin urmare volumul de lemn valorificat și luat în calcul în acest raport pentru toată perioada 2011 – 2016 este de 15.697 mc.

2.2.2 Conform contractelor de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă, în perioada 2011 – 31.05.2016 s-a vândut cantitatea de 3.334 mc lemn pe picior (vezi tabelul 3). Să mai reținem că, în această perioadă, prin două hotărâri ale Consiliului de administraţie, volumul de lemn atribuit Președintelui, a fost stabilit la 3%, respectiv 3,5% din volumul total de lemn marcat (Hotărâre nr. 71/17.10.2011 și Hotărâre nr. 35/22.04.2013, astfel, volumul total de lemn atribuit membrilor Conducerii a fost de 800 mc.

Știați că în această perioadă, volumul de lemn atribuit președintelui Obștii a reprezentat 65% din volumul de lemn total atribuit membrilor Conducerii (președinte + consilieri + cenzori)?

2.2.3 În tabelul de mai jos este prezentat modul în care au fost alocate resursele în material lemnos și bani, în această perioadă:

Tabel 4 – distribuirea resurselor între anii 2011 – 2016

Observație!
Nu știm cu precizie care au fost cheltuielile totale pentru prestări servicii silvice (plata pentru paza și protecția pădurii, fond de conservare), a cheltuielilor cu produse de birotică, pentru deplasări, taxe, impozite, alte cheltuieli, dar, pentru ca să se potrivească toate datele, putem estima suma totală la valoarea de 405.300 lei (73.700 lei/an). În această sumă nu s-au inclus bani rămași necheltuiți din fondul de conservare, deoarece nu există informații în acest sens. Dacă s-ar introduce în calcule și sume de banii care au alimentat acest fond de-a lungul acestor ani, atunci lucrurile nu s-ar potrivi, în sensul în care volumul de lemn fasonat, necesar pentru a fi vândut de Obște pentru acoperirea cheltuielilor, ar scădea. Nu ar mai fi de 1.092 mc.
Cu siguranță o parte din banii rămași necheltuiți din fondul de conservare și regenerare au fost folosiți pentru a face plăți către Ocolul Bucovina Câmpulung, iar lemnul fasonat a fost și el vândut, pentru că există documente, dar banii obținuți din vânzarea acestui lemn s-au folosit în alte scopuri.

2.2.4 Din datele înscrise în tabelul de mai sus, observăm că:
Volumul de lemn care i s-a atribuit Președintelui a fost exagerat de mare;
Lemnul de bună calitate a fost vândut în beneficiul unor persoane fizice, iar pentru Obște a fost vândut lemnul de calitate mai slabă;
Distribuirea lemnului s-a făcut haotic. De aceea un volum mare de lemn a fost livrat unor persoane ce nu au putut fi identificate;
Un mare volum de lemn a fost livrat membrilor peste ceea ce li se cuvenea;
Există un mare volum de lemn ce a fost valorificat, dar în contul Obștii nu a intrat niciun ban.

2.2.5 Pentru perioada 2011 – 2016 volumul de lemn cuvenit membrilor pentru toți anii a fost stabilit de Consiliul de administrație la valoarea de 25,6 mc, dar modul în care s-a desfășurat activitatea de atribuire a masei lemnoase a fost atât de lipsit de organizare (în sensul în care unele persoane au primit lemn, deși nu se știe clar dacă sunt membri ai Obștii, unii au primit dreptul de lemne integral, alții au primit mai mult decât li s-ar fi cuvenit, iar un număr de 281 de membri au primit mai puțin decât li se cuvenea sau nu au primit lemn deloc), încât acest lucru a făcut ca la finalul perioadei de exploatare și distribuire a lemnului, în luna iunie 2016, membrii Obștii așteptau să mai primească un volum de 1.724 mc, iar Obștea avea datorii de 19.000 lei.

Mai multe puteți afla, dacă veți da click pe butonul de mai jos

2.3.6 În toată perioada 2004 – 2024 a fost autorizată spre exploatare o cantitate de 41.436 mc material lemnos, iar informații privind cantitățile de lemn exploatate în fiecare perioadă sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 5 – volumul de lemn marcat în fiecare perioadă

2.4 O concluzie la cele prezentate în acest capitol

În prima perioadă, 2004 – 2010, s-a marcat lemn puțin, s-a distribuit membrilor lemn puțin, iar spre final, mulți membri nici nu mai erau interesați să intre în posesia dreptului de lemne cuvenit, pentru că devenise limpede că beneficiile obținute, ca membru al Obștii, erau inexistente, în condițiile în care prețul lemnului adus acasă de la Obște era egal cu prețul lemnului de pe piața liberă, de unde se putea cumpăra lemn de o calitate mai bună.

Altceva, despre modul cum au fost administrate resursele, nu se prea poate spune, neavând informații scrise oficiale.

În anul 2011, noua administrație (Președinte, Consiliul de administrație, Comisia de cenzori) a preluat Obștea fără a avea datorii de niciun fel. A beneficiat, în medie, de un volum anual de peste 2.850 mc material lemnos, iar membrilor Obștii le-a fost atribut din acest lemn cu puțin peste 50%. Media anuală a volumului dreptului de lemne a fost de 4,27 mc/ha.

Lemnul de proastă calitate a fost vândut pentru Obște, cu un preț derizoriu, iar lemnul de calitate bună a fost atribuit unor persoane fizice (nu tuturor). Care a fost moștenirea ei? La data de 31.05.2016 exista un număr de 265 persoane care așteptau să-și primească dreptul de lemne cuvenit pentru anii din urmă, în volum total de 1.724 mc, și o datorie, în bani, de 19.000 lei.

Acestea sunt faptele care rezultă din informații oficiale.

Între anii 2007 – 2015 a existat continuu un conflict între diverse grupuri de interese în interiorul Obștii Vicovu de Jos. Mereu au fost șicanări. Ceea ce este cu totul de remarcat este faptul că începând cu a doua jumătate a anului 2016, lucrurile s-au calmat, dintr-o dată.

Se putea ca resursele de material lemnos ale membrilor Obștii să fi fost administrate mai bine? Aș fi tentat să spun, fiind convins că nu greșesc, că întotdeauna este loc de mai bine. Totuși ….

Pentru a oferi un răspuns convingător, în continuare vă este prezentată o situație care, teoretic, ar fi putut să existe.

CAP. 3

O SITUAȚIE IPOTETICĂ

Această situație ne dezvăluie ce cantitate de lemn ar fi putut primi, teoretic, anual membrii Obștii.

O gospodărie bună a resurselor Obștii nu înseamnă numai să fie puse în practică, întocmai, toate hotărârile Adunării Generale sau ale Consiliului de administrație, așa cum ar fi tentați să spună unii, pentru că nimeni nu poate afirma cu certitudine că aplicarea acestor hotărâri poate genera un progres, mai ales când se știe că aceste hotărâri sunt adoptate fără a se face, în prealabil, o analiză serioasă. Votul dat în ședințele Adunării Generale sau în ale Consiliului de administrație, așa cum s-a văzut, este unul ce se bazează pe emoție și nu pe rațiune, iar majoritatea dintre cei care votează, din foarte multe motive, nici nu știu cum să voteze pentru a obține un rezultat bun pentru membri.

Dar ce înseamnă, concret, o gospodărire mai bună a resurselor?

După părerea mea, o gospodărire cu adevărat bună a resurselor Obștii înseamnă:

• Să fie exploatat tot lemnul marcat care aparține membrilor Obștii (să nu se vândă lemn pe picior), pentru că prin vânzarea lemnului pe picior se diminuează beneficiile cuvenite membrilor, deoarece, vânzând lemnul, împarți profitul cu cei care cumpără lemnul. Argumentul că trebuie să vindem lemnul pe picior din partida x, pentru că e foarte rău, nu ține, deoarece dacă ar fi așa, nu ar exista niciun cumpărător, pentru că cine ar dori să cumpere lemn de proastă calitate și să iasă în pierdere?;
• pierderile de exploatare să nu depășească 5%;
• să închei înțelegeri cât mai avantajoase cu proprietarii terenurilor pe care le folosește Obștea în procesele de exploatare și depozitare ale lemnului și cu persoanele fizice sau juridice care prestează diverse servicii în folosul Obștii, inclusiv servicii de contabilitate și plata cenzorului CECAR (aceste înțelegeri să nu coste Obștea, în material lemnos, mai mult de 150 mc/an);
• donații în material lemnos să se facă numai în nume personal;
• să se urmărească ca lemnul fasonat vândut de Obște să fie de bună calitate, pentru a se obține, în felul acesta, cel mai bun preț de pe piață la momentul respectiv, iar în acest fel să se vândă cât mai puțin lemn;
• evitarea cheltuielilor inutile (de ex. neimplicarea Obștii în litigii juridice).

Și-acum, în mod concret, să ne imaginăm următorul scenariu: să presupunem că cei care au condus Obștea Vicovu de Jos, începând cu anul 2011, ar fi avut în vedere valorile prezentate în tabelul de mai jos, precum și valorile înscrise în tabelul 7:

Tabel 6

Pentru perioada 2004 – 2010, așa cum am spus, nu există date oficiale, pentru a face o analiză.

3.1 PERIOADA 2011 – 2016

Vom prezenta un scenariu în care valoarea dreptului de lemne cuvenit membrilor pentru anii 2011 – 2016 ar fi fost stabilită, ținându-se cont de resursele alocate, conform celor prezentate în tabelul 7 și în tabelul de mai jos. Cheltuielile bănești rămân cele care au fost prezentate în tabelul 4.

 Tabel 7 – distribuirea, într-un scenariu ipotetic, a resurselor între anii 2011 – 2016

Pe aceste date, valoarea dreptului anual de lemne, pentru această perioadă, ar fi fost 6,39 mc/ha.

Iar dacă nu s-ar fi vândut lemn pe picior, ci toate fondurile bănești necesare s-ar fi obținut prin vânzare de lemn fasonat, atunci valoarea dreptului anual de lemne ar fi crescut cu 0,36 mc/ha. Adică, ar fi fost de 6,75 mc/ha.