Câteva informații despre Asociația Obștea Vicovu de Jos

Asociația Obștea Vicovu de Jos este o organizație înființată în baza legilor nr. 18/1991 și nr. 1/2000, iar dreptul de proprietate a fost revendicat de către proprietari, validat de Comisia Județeană Suceava și dobândit prin titlul de proprietate nr. 1392/16.03.2004 și procesul verbal de punere în posesie nr. 3417/23.07.2012.

Suprafața totală a Asociaţiei Obştea Vicovu de Jos este de 347,5 ha. Această suprafață este compusă din:

• fondul forestier, proprietatea membrilor Asociaţiei Obştea Vicovu de Jos pentru care s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către urmașii foștilor obșteni și care are suprafața de 308,1 ha;
• suprafața de 39,4 ha care a revenit în patrimoniul Obştii în anul 2011, pe baza Hotărârii nr. 300/07.09.2011 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava;

După suprafață, Obștea Vicovu de Jos este cea mai mare obște din zonă. Spre comparație, Obștea Horodnicul de Jos are suprafața de 314 ha, Obștea Voitinel are suprafața de 134 ha, iar Obștea Gălănești are suprafața de 66 ha.

O ESTIMARE A POSIBILITĂȚII DE EXPLOATARE A MASEI LEMNOASE ÎN VIITOR

Mai jos, este prezentată prognoza posibilităților de exploatare până în anul 2044 și în perspectivă, așa cum rezultă din estimarea prezentată în Amenajamentul silvic aflat în vigoare în acest moment.

Procedura de reînființare a Obștii a fost dificilă, dar s-a finalizat cu succes pe data de 6 martie anul 2000, datorită perseverenței unui mic grup de inițiativă – din care au făcut parte domnii Carcea Toader, Patraș C-tin, Mutescu Nistor, Ursachi Nicolai, Mutescu George, Breabăn Gavril, Hrihor George și, ceva mai târziu, Pîrghie Victor.

Datorită domnului Pîrghie Victor, Asociația Obștea Vicovu de Jos a dobândit în anul 2011 suprafața de 39,4 ha teren forestier.

Câteva date statistice

Suprafața deținută de membrii Asociației Obștea Vicovu de Jos este puternic fărâmițată. Potrivit Registrului de Exploatare, 75 de membri dețin suprafețe de până la 0,2 ha inclusiv. Numărul membrilor care dețin suprafețe de până la 0,3 ha inclusiv este de 142, dintre care 48 dețin exact 0,3 ha. De asemenea, 310 membri dețin suprafețe de până la 0,6 ha inclusiv, dintre care 100 au exact 0,6 ha. Un număr de 55 de membri dețin câte 1,2 ha, iar doar 13 membri dețin suprafețe mai mari de 2 ha.

Structura proprietății evidențiază faptul că majoritatea covârșitoare a membrilor dețin suprafețe reduse, ceea ce conferă Obștii caracterul unei forme asociative bazate pe participarea unui număr mare de mici proprietari forestieri.

Din punct de vedere al domiciliului membrilor, majoritatea acestora locuiesc în comuna Vicovu de Jos. Astfel, 412 membri, reprezentând 84,25% din totalul membrilor, au domiciliul în comuna Vicovu de Jos. Un număr de 47 de membri au domiciliul în orașul Vicovu de Sus, 21 de membri au domiciliul în alte localități, iar pentru 9 membri domiciliul nu a fost încă identificat.

Aceste date evidențiază caracterul local al asociației, majoritatea covârșitoare a membrilor fiind direct legați de comunitatea din Vicovu de Jos și de administrarea patrimoniului forestier al acesteia.

Scurt istoric al Asociației Obștea Vicovu de Jos

Asociația Obștea Vicovu de Jos își are rădăcinile în vechile forme de proprietate forestieră existente în Bucovina și, indirect, în Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei, înființat de administrația austriacă în anul 1786.

Fondul forestier aflat astăzi în proprietatea Asociației Obștea Vicovu de Jos a făcut parte din Unitatea de Producție I „Codru Voievodesei”, administrată în trecut de Ocolul Silvic Marginea, reprezentând aproximativ 5% din suprafața acestei unități de producție.

Potrivit unor tradiții locale și unor informații transmise de-a lungul timpului, dar care nu sunt pe deplin atestate documentar, pădurile din cuprinsul actualei Unități de Producție I „Codru Voievodesei” ar fi aparținut inițial Mănăstirii Putna. Primele informații documentare cunoscute indică faptul că, în jurul anului 1583, o parte dintre aceste păduri au fost dăruite Mănăstirii Sucevița de către voievodul Petru Șchiopul.

În anul 1786, administrația austriacă a secularizat averile mănăstirești din Bucovina și a constituit Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Acest fond a devenit unul dintre cei mai importanți proprietari și administratori de păduri din regiune.

În perioada 1806–1870, o parte dintre păduri au fost utilizate de armata austriacă. Începând cu anul 1870, aproximativ 3.750 ha au rămas în proprietatea Fondului Bisericesc, iar alte suprafețe au trecut în proprietatea unor obști și comunități locale din zonă, inclusiv cele din Vicovu de Jos, Vicovu de Sus, Voitinel și Putna. Aceste forme de proprietate comună asupra pădurilor au reprezentat o particularitate a Bucovinei, fiind întâlnite aproape exclusiv în această provincie istorică.

Documentele existente arată că, în anul 1948, Obștea Composesoratului de Pădure Vicovu de Jos – denumirea sub care funcționa atunci actuala Asociație Obștea Vicovu de Jos – deținea o suprafață de 398 ha și avea 665 de membri.

Componența Obștii reflecta diversitatea etnică și socială caracteristică Bucovinei din acea perioadă. Printre membrii săi se aflau și 17 familii de origine germană și evreiască. Astfel, alături de nume de familie întâlnite și astăzi în comunitate, precum Mutescu, Țugui, Muntean, Cîrstean, Chifan și altele, documentele vremii menționează și nume precum Bohmer, Bloch, Dofcie, Fischer, Hofman, Hart, Hasma, Kull, Kunzelman, Lerbițchi, Merhofman, Obșovschi, Puricinschi, Ștefanovici și Schram.

Istoria Obștii reprezintă o parte importantă a istoriei comunității din Vicovu de Jos și ilustrează continuitatea administrării în comun a patrimoniului forestier de-a lungul mai multor generații.

Pentru informații suplimentare despre trecutul și evoluția Obștii, vă invităm să accesați secțiunea dedicată istoriei acesteia, accesând butonul de mai jos.

Reînființarea Obștii după anul 1990

Demersurile pentru reînființarea Obștii au început în anul 1998. Primul pas a constat în identificarea unor dovezi documentare care să ateste existența membrilor fostei Obști Composesoratul de Pădure Vicovu de Jos și suprafețele de teren forestier deținute de aceștia înainte de desființarea formei asociative. Aceste informații erau esențiale pentru stabilirea întinderii proprietății care urma să fie reconstituită.

După cercetări îndelungate și dificile în arhive, domnul Pîrghie Victor a identificat lucrarea intitulată „Așezământul Obștii Composesoratului de Pădure din comuna Vicovul de Jos, județul Rădăuți”, publicată în anul 1948 sub egida Ministerului Agriculturii și Domeniilor și a Direcției Pădurilor Persoanelor Juridice.

Documentul avea o importanță deosebită deoarece conținea tabele nominale cu toți membrii Obștii din acea perioadă și cu suprafețele de pădure deținute de fiecare dintre ei. Descoperirea acestei lucrări a oferit baza documentară necesară pentru inițierea procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate.

Pe temeiul informațiilor cuprinse în acest document, foștii membri ai Obștii și urmașii acestora au început să depună cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care aparținuseră înaintașilor lor.

La finalizarea procesului de depunere a cererilor, s-a constatat că au fost înregistrate 493 de solicitări. Suprafața totală de teren forestier pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a reprezentat aproximativ 77,4% din suprafața deținută de Obștea Composesoratului de Pădure Vicovu de Jos în anul 1948.

Astfel, documentul identificat în arhive a constituit fundamentul juridic și documentar al procesului de reînființare a Obștii și al reconstituirii drepturilor de proprietate ale membrilor săi.