Asociaţia Obştea Vicovu de Jos este o organizație reînființată în anul 2000, în baza Legii nr. 1/2000.

Suprafața totală a Asociaţiei Obştea Vicovu de Jos este de 347,5 ha, din care:

1. Fondul forestier, proprietatea membrilor Asociaţiei Obştea Vicovu de Jos, pentru care s-au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către urmașii foștilor obșteni are suprafața de 309,5 ha.

2. Suprafața de 39,4 ha care a revenit în patrimoniul Obştii în anul 2011, pe baza Hotărârii nr. 300/07.09.2011 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava;

Obștea Vicovu de Jos are un număr de 11 parcele și 49 subparcele.

După suprafață, Obștea Vicovu de Jos este cea mai mare obște din zona noastră. Spre comparație, Obștea Horodnicul de Jos are suprafața de 314 ha, Obștea Voitinel are suprafața de 134 ha, iar Obștea Gălănești are suprafața de 66 ha.

Scopul pentru care obștea noastră a fost readusă la viață a fost acela de a găsi o modalitate legală prin care suprafețele de pădure deținute până în anul 1948 de obșteni să revină în proprietatea lor și a urmașilor lor și să fie gestionate în mod eficient.

Procedura de redobândire a identității a fost dificilă, dar datorită eforturile susținute ale unui mic grup de inițiativă – din care au făcut parte domnii Carcea Toader, Patraș C-tin, Mutescu Nistor, Ursachi Nicolai, Mutescu George, Breabăn Gavril, Hrihor George și mai apoi Pîrghie Victor – au fost încununate de succes, odată cu pronunțarea hotărârii judecătorești de reînființare pe data de 6 martie anul 2000.

Contribuția domnului Pîrghie Victor nu s-a limitat doar la grăbirea procesului de recunoaștere juridică a obștii. Prin grija sa, Asociația Obștea Vicovu de Jos a dobândit în anul 2011 suprafața de 39,4 ha teren forestier.

Media suprafeței pe membru de obște este de 0,64 ha.

Majoritatea membrilor Asociaţiei Obştea Vicovu de Jos (403, mai exact) au domiciliul în comuna Vicovu de Jos, iar 81 dintre membri au domiciliul în orașul Vicovu de Sus, în alte localități sau, 13 membri dintre acești 81, încă nu au fost identificați.

Membrii obștii, în funcție de domiciliu, sunt repartizați, conform statutului, în 6 zone:

  1. Vicovu de Jos: Margine (până la CEC). Număr de obșteni: 81.
  2. Vicovu de Jos: Centru – Caliuha – Barieră – Paciucheni. Număr de obșteni: 82.
  3. Vicovu de Jos: Câmp (inclusiv Drumul Remezăului). Număr de obșteni: 80.
  4. Vicovu de Jos: Prund – Școala Remezău – Țurhana – Crușini – Poiana Bonchii. Număr de obșteni: 89.
  5. Vicovu de Jos: Burceni – Remezău – Cîrsteni – Bahnă. Număr de obșteni: 71.
  6. Bivolărie (care-i cuprinde pe toți membri obștii care nu au domiciliul în Vicovu de Jos). Număr de obșteni: 68.

Câteva date generale

Obștea Vicovu de Jos își are rădăcinile în Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina, înființat de administrația austriacă în anul 1786.

Fondul forestier care aparține Asociației Obștea Vicovu de Jos a făcut parte din Unitatea de producție I Codru Voievodesei din cadrul Ocolului silvic Marginea și reprezenta aproximativ 5% din suprafața acestei unități.

Pădurile din teritoriul Unității de producție I Codru Voievodesei au aparținut, potrivit unor afirmații neatestate documentar, Mănăstirii Putna. Primele documente indică faptul jurul anului 1583, o parte din aceste păduri au fost dăruite Mănăstirii Sucevița de către Voievodul Petru Șchiopu.

În anul 1786 administrația austriacă a făcut secularizarea tuturor averilor mănăstirești din Bucovina, înființând Fondul Bisericesc Ortodox cu sediul în Cernăuți.

Între anii 1806 – 1870 Fondul Bisericesc le închiriază armatei austriece. Începând din 1870 pădurile trec, o parte, în proprietatea Fondului Bisericesc, cca. 3750 ha, iar o parte trec în proprietatea Obștilor înființate pe zonă (comune), ca: Vicovu de Jos și de Sus, Voitinel și Putna. De reținut faptul că acest gen de păduri au existat, ca şi cele comunale, numai în Bucovina.

În anul 1948, atât proprietatea individuală, cât și cea colectivă (cazul composesoratelor, etc) a trecut în proprietatea statului.

Raport privind modul în care s-a efectuat repartizarea suprafețelor forestiere către urmașii vechilor membri

Până în anul 1948

Obștea Composesoratului de Pădure Vicovu de Jos, cum era denumită Asociația Obștea Vicovu de Jos până în anul 1948, a avut suprafața de 398 ha, iar în anul 1946, avea un număr de 665 membri. Printre aceștia se regăseau și 17 familii de germani și evrei. Prin urmare, pe lângă nume de familie ca Mutescu, Țugui, Muntean, Cârstean, Chifan și alte nume binecunoscute care se întâlnesc și în ziua de azi, se puteau întâlni nume ca: Bohmer, Bloch, Dofcie, Fischer, Hofman, Hart, Hasma, Kull, Kunzelman, Lerbițchi, Merhofman, Obșovschi, Puricinschi, Ștefanovici, Schram.

După 1998

În anul 1998 au început, timid, demersurile de reînființare a obștii, iar primul pas a fost acela de a căuta dovezi scrise în arhive, privind existența membrilor Obștii Composesoratului de Pădure Vicovu de Jos și a suprafețelor de teren forestier pe care aceștia le-au deținut, astfel încât să se știe ce suprafață de pădure va avea obștea reînființată.

După căutări destul de anevoioase, domnul Pîrghie Victor a găsit în cele din urmă cartea ”Așezământul Obștii Composesoratului de Pădure din comuna Vicovul de Jos, județul Rădăuți”, o carte apărută sub egida Ministerului Agriculturii și Domeniilor și a Direcției Pădurilor Persoanelor Juridice, în anul 1948.

Această carte avea tipărite tabele în care erau scriși toți membri obștii, precum și suprafața de pădure pe care aceștia o dețineau. Era exact ceea ce trebuia!

Documentul descoperit de Pîrghie Victor  în arhive a constituit temelia pe care s-a zidit obștea noastră. Acum, având dovezi scrise cu privire la membrii obștii și ce suprafețe de pădure au deținut, a început procesul de depunere a cererilor de către urmașii foștilor membri, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere deținute de înaintașii lor.

Suprafața terenului forestier care a fost solicitată spre a fi retrocedată foștilor membri și urmașilor acelora, și pentru care s-au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în anii 1998 și 1999, a fost de 284,1 ha. Ar mai fi suprafața de 1,9 ha deținută de două persoane (Ungurean Natalia – 1,5 ha, poziția 150 și Țugui Domnica – 0,4 ha, poziția 265) care apar în Anexa 54, dar nu apar în tabelul vechi.

Câteva date statistice privind numărul de familii, funcție de nume, care apar în Tabelul cu membri, în anul 1946:

56 de familii cu numele Mutescu;

51 de familii cu numele Țugui;

35 de familii cu numele Muntean;

34 de familii cu numele Cîrstean;

32 de familii cu numele Chifan;

30 de familii cu numele Carcea;

30 de familii cu numele Pîrghie;

30 de familii cu numele Şorodoc;

28 de familii cu numele Burciu;

21 de familii cu numele Coroamă;

21 de familii cu numele Breabăn;

18 de familii cu numele Ursachi;

21 de persoane, pentru care există ”urmași” care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului forestier deținut de aceștia, nu se regăsesc în tabelul vechi. Acestea au împreună 22,1 ha și sunt scrise în tabelul de mai jos: