O analiză asupra impactului pe care îl are vânzarea lemnului pe picior asupra cantități de lemn cuvenite anual membrilor (cunoscută și ca dreptul de lemne) nu a fost făcută niciodată și cred că veți fi surprinși să aflați că impactul este unul destul de important.

Să explic!

Dacă vom avea marcat într-un an un volum de lemn egal cu volumul prevăzut de amenajamentul silvic (adică 1.932 mc), și va exista o gospodărire bună a resurselor, dreptul de lemne în acel an ar putea să fie de 4,32 mc, dacă Obștea va exploata tot lemnul marcat și nu va vinde lemn pe picior (vezi datele din Tabelul 1).

O gospodărire bună a resurselor care aparțin membrilor Obștii înseamnă:
1) să exploatezi tot lemnul marcat care aparține membrilor Obștii (să nu vinzi lemn pe picior), pentru că prin vânzarea lemnului pe picior se diminuează beneficiile cuvenite membrilor, deoarece împarți profitul cu cel/cei care cumpără lemnul. Argumentul că trebuie să vindem lemnul pe picior din partida x, pentru că e foarte rău, nu ține, deoarece dacă ar fi așa, nu ar exista niciun cumpărător, pentru că cine ar dori să cumpere lemn de proastă calitate și să iasă pe pierdere?
2) lemnul livrat ca lemn de foc să fie cât mai puțin, să nu depășească un procent de maxim 5% din volumul total de lemn adus în depozite;
3) să închei înțelegeri cât mai avantajoase cu proprietarii terenurilor pe care le folosește Obștea în procesul de exploatare și depozitare a lemnului și cu persoanele fizice sau juridice care prestează diverse servicii în folosul Obștii. Ce înseamnă concret acest lucru? Înseamnă ca lemnul atribuit persoanelor enumerate mai sus să nu depășească 75 mc/an;
4) în cazul în care nu sunt catastrofe naturale care să provoace pagube mari pe terenurile forestiere ale Obștii, cel puțin jumătate din banii colectați de fondul de conservare și regenerare să se întoarcă la Obște, pentru a achita cu ei o parte din cheltuielile de administrare ale Obștii;
5) să se urmărească ca lemnul fasonat vândut de Obște să fie de bună calitate, pentru a se obține cel mai bun preț de pe piață.
Dacă toate valorile prezentate în Tabelul 1 rămân constante (afară de volumul de lemn livrat ca lemn de foc) și se va lua decizia de a vinde lemnul pe picior dintr-o partidă, să zicem de 200 mc, cu prețul de 200 lei/mc (vezi Tabelul 2), atunci dreptul de lemne va scădea cu 0,26 mc, și va fi de numai 4,06 mc.

Așadar, în loc să vândă 330 mc lemn fasonat pentru a face rost de toate fondurile bănești necesare bunei funcționări, se vând 200 mc lemn pe picior plus încă 222 mc lemn fasonat, pentru a face rost de banii necesari.
Singura situație în care vânzarea lemnului pe picior nu ar avea nicio influență asupra volumului dreptului de lemne ar fi aceea în care prețul de vânzare a lemnului pe picior ar reprezenta un procent de peste 94 – 95% din prețul de vânzare a lemnului fasonat, ceea ce este imposibil.

Iată, deci, cum este influențat volumul dreptului de lemne prin vânzarea lemnului pe picior. Membrii Obștii pierd, pentru că împart câștigul, care ar trebui să fie numai al lor, cu cel/cei care cumpără lemnul pe picior!

Dacă vom lua în considerare valorile prezentate în Tabelul 2, cu fiecare sută de metri cubi vânduți pe picior, volumul dreptului de lemne scade cu un procent de 3% (la 300 mc vânduți, scade cu 9% și la 500 mc vânduți, scade cu 15%), iar dacă prețul de vânzare a lemnului fasonat scade, procentul cu care scade volumul dreptului de lemne, crește.